România, în premieră la BASE de la Istanbul
Treisprezece artiști români emergenți reprezintă România la cea de-a noua ediție BASE, una dintre cele mai importante expoziții de artă contemporană din Turcia, care are loc la Istanbul în perioada 26 – 30 noiembrie.
Albert Kaan, Ana Gurduza, Anca Enache, Dan-Florin Dumănoiu, Ioana Aron, Ioana Miruna Morțe, Lăcră Grozăvescu, Maria Brîneț, Márk-Norbert Nebert, Mirela Cerbu, Norica-Ioana Popescu, Răzvan Năstase și Sebastian Iacob au fost aleși dintr-un număr mare de candidați.
Artiștii selectați au ocazia să își prezinte lucrările alături de mai mult de 150 de artiști turci emergenți.
BASE, una dintre cele mai importante expoziții pentru artiștii emergenți, are loc și în acest an sub egida Trendyol Art.
România, țară invitată
Intitulată „Țară invitată: O incursiune în arta contemporană din România”, expoziția surprinde transformarea scenei artistice contemporane românești din perspectiva tinerilor artiști, care aduc o viziune proaspătă asupra relației dintre experiența personală și memoria colectivă. Lucrările celor 13 artiști români participanți la BASE 2025 explorează teme actuale precum identitatea, memoria, apartenența, natura umană și transformarea percepției în era digitală, printr-o varietate de forme de expresie, inclusiv pictură, sculptură, ceramică, instalații, fotografie și performance video.
Trendyol Sanat x BASE
Konuk Ülke: Romanya çağdaş sanatına bir bakış
Albert Kaan
Ana Gurduza
Anca Enache
Dan-Florin Dumănoiu
Ioana Aron
Ioana Miruna Morțe
Lăcră Grozăvescu
Maria Brînet
Márk-Norbert Nebert
Mirela Cerbu
Norica-Ioana Popescu
Răzvan Năstase
Sebastian Iacob
26 – 30 Kasım 2025
The Ritz-Carlton Residences, İstanbul
B Blok, Fulya Girişi (Giriş Katı)
Ana Gurduza prezintă o serie de desene în tuș și piese ceramice ce funcționează ca meditații vizuale asupra echilibrului, trecerii timpului și transformării. Maria Brîneț expune sculpturi și instalații ce reinterpretează arhive personale și colective, explorând felul în care memoria, trauma și moștenirea intergenerațională pot fi transformate în limbaj vizual, iar Norica-Ioana Popescu își concentrează atenția asupra experienței personale prin autoportrete în tempera și acuarelă, care surprind legătura afectivă cu animalele de companie.
Márk-Norbert Nebert propune prin desenele sale conceptuale pe hârtie un dialog vizual despre tensiunea dintre individ și colectiv, dependență și alegeri imposibile, în timp ce Anca Enache folosește fotografia pentru a explora conexiunea intimă dintre om și natură și modalitățile în care memoria și identitatea se leagă de spațiile naturale. Răzvan Năstase creează lucrări în tehnici mixte pe panouri de lemn, reflectând asupra percepției senzoriale și asupra tensiunii dintre dorința de a simți și experiența amorțelii. Albert Kaan propune lucrări ce explorează dinamica spațiului și relația dintre obiect, corp și privitor.
